Fără îndoială, evenimentul susținut de grupul american Qui în seara zilei de 29 septembrie pe scena clubului independent Moszkva Cafe din Oradea, a fost unul singular în peisajul muzical orădean atît prin prisma genului abordat cît și datorită filierei muzicale de proveniență, ”pour le conaisseurs”, cum s-ar zice. Qui este un grup originar din Los Angeles, California, asamblat în anul 2000 de bateristul și vocalistul Paul Christensen și chitaristul/vocalist Matt Cronk. E prima oară cînd am reușit sa fiu în contact live cu o trupă din alternativul contemporan american iar experiența a fost una veridică, chiar dacă eclectică și uneori prea subtilă pentru niște indivizi de pe malul Crișului Repede.
De la primele acorduri și de la primul contact cu sound-ul a fost evident că nu e vorba de un grup aflat la momentul debutului, un sunet de ghitară nemaiauzit pe scenele locale și o acuratețe sonoră ce te lăsa să descoperi muzica în cele mai mici detalii. Programul muzical a fost unul extrem de versatil și trebuie să recunosc, ne-a luat ceva timp pînă să intrăm în mood-ul potrivit. După un intro destul de convențional s-au intercalat pasaje vocale absolut serene pe structuri melodice ce mi l-au invocat pe Pere Ubu(fără David Thomas, totuși) iar ulterior mi s-au sugerat cei de la Mr. Bungle ca atmosferă, ceea ce așa și era din moment ce Mike Patton(Faith No More, Mr. Bungle, Phantomas, etc.) și-a pus amprenta ca producător pe cîteva din producțiile grupului.
Concertul a fost structurat în două părți, distincte aș putea spune, diferite ca tonus muzical, o primă parte de linii contrastante între voci și linii instrumentale reținute și o a doua parte de sound-uri variate trecînd prin noise, psihedelie controlată și rock-n-roll minimal. Pînă la urmă, era evident că băieții erau de acolo de unde s-au propagat toate aceste genuri, erau veridici, nu imitau stiluri, image-uri, maniere. Poate asta a fost și cauza unei ușoare dezorientări a publicului obișnuit într-o mare măsură cu surogate, așa încît nu mai știi ce să crezi și la ce să te raportezi.
Una peste alta, a fost o experiență foarte binevenită, cred eu, care ne-a stimulat feeling-ul într-un mod curios și ne-a pus într-un contact absolut direct cu ceea ce se mai întîmplă, în mod real, cu muzica globală, făcîndu-ne să trepidăm în ritmul lumii actuale.
P.S. Si in weekendul asta, tot o premiera nationala demna de auzit live, de data asta cu un quartet de coarde si un drummer nebun din New York – A Gambler’s Hand, sambata – 11 octombrie de la ora 20. In aceeasi Moszkva Cafe Oradea!