“Bluesul e un om bun care nu e in apele lui…” – cred ca lui Clapton ii apartine citatul, dar prima data l-am auzit de la regretatul Florian Pittis…
Sub apa acoperisului unei noi si elegante locatii din centrul Budapestei poti intra, la figurat, in fluidul bluesy si trai senzatia de peste in elementul sau. Insa, a nu se uita ca vraja adevarata a unui bluesman e cea “live”. Va voi marturisi ca vraja lui Robert Cray am simtit-o prima data cind am primit imprumut o caseta originala (mai asculta cineva azi casete ??) si am ascultat prima piesa…impactul a fost ca amicului i-am sugerat sa spuna un pret, iar daca era decent ii ofeream si o copie, dar ideea era ca originalul nu-l mai primea inapoi. Acum,dupa aproape 20 de ani, poate ii voi da coperta acelei casete chiar autorului pt un autograf…
Daaa, stiu…mai aveam o sansa in urma cu citiva ani cind venise cu “Slowhand”, da` atunci era doar in deschidere.Si chiar daca pt unii ar parea o blasfemie: nu pentru Clapton m-as fi dus la concert, ci pentru el…Spunindu-i asta lui Ioan Big, cel care a scris o carte despre “The God”, a zimbit. Mi-a spus ca si el ar fi facut la fel…doar ca el il mai vazuse pe “britisha bluesa ghitarista Erica Cleptona” de 2 ori deja…Ah, si mai stiu pe cineva care cu chiu cu vai a ajuns la concertul de la Budapesta (la care s-a dus si Tariceanu cu un private-jet) insa a ratat deschiderea lui Robert…I-am si spus ca a pierdut “doar” esentialul…
Adevarul e ca de ceva vreme mi-e si teama sa indragesc prea tare chitaristi de blues pentru ca o parte din ei nu mai sint printre cei vii : Rory, Gary, Alvin, Stevie Ray, Johnny Winter…Noroc ca zic “prezent” Eric Sardinas, Joe Bonamassa, James “Blood” Ulmer…
Iar dupa chestiile personale sa va dau si citeva date de buletin, ca sa nu mai cautati pe allmusic sau wikipedia: a fost nascut in statul american Georgia, in Columbus, chiar de 1 august 1953. Tatal ofiter de armata, cu mutari dese in copilarie. Asta insa il ajuta pe micutul Robert la o largire a spectrului muzical din fiece zona pe unde au locuit. Influente de baza: George Harrison dar si Jimi Hendrix, Buddy Guy sau B.B. KING. In “Liga Campionilor” pentru critici a intrat cu discul din `86 : Strong Persuader…adica exact ce era pe caseta amintita mai sus. Vreo 2 duzini de albume vindute in milioane de exemplare, dar si alte “amanunte” care dau bine la CV: 15 nominalizari, 5 premii GRAMMY si cintari pe linga Clapton si alaturi de Keith Richards si John Lee Hooker…
Robert Cray de vreo 3 decenii si jumatate e foarte activ ,punind accent pe linga aparitiile pe CD/DVD si pe cele “live”. In acesta nota activa se va intimpla si revenirea lui in Ungaria :
sambata 25 octombrie,ora 19.30 – AKVARIUM KLUB ,Erzsebet Ter, Budapesta. Bilete : 8500 / 9500 Ft – avans/ziua concertului. Din componenta actuala a band-ului fac parte :
Richard Cousins, Les Falconer si Dover Weinberg. Iar pentru a va imprieteni putin cu locatia va recomand
site-ul unde veti gasi si alte evenimente gustoase, precum : GFS TRIO – TRILOK GURTU, PAOLO FRESU,OMAR SOSA – 20 oct. – 9900 Ft.
Insa, cred ca eu voi incerca sa leg “inutilul cu neplacutul” tinind cont de faptul ca in 24 va presta Elvis Costello la Palatul Artelor…iar daca-l mai prind in 26 la Sibiu si pe James “Blood” chiar am un week-end bunicel si nestatic…
See you under water ! Unde Cray-ul nu devine crab…