De la început am fost convins că voi fi martorul unui concert de excepţie, aşteptările nefiindu-mi defel înşelate. Dacă despre Mats Gustaffson ştiam destule, văzîndu-l pe scenă în mai multe rînduri, în diverse formule, despre ceilalţi doi protagonişti, Johan Berthling şi Andreas Werliin, nu ştiam mare lucru, aşa că eram nerăbdător să-i văd la treabă, deoarece ascultînd înregistrările de studio FIRE!, mi se părea că toată muzica provine dintr-o perioadă de mult apusă, atît ca sound cît, mai ales, ca manieră de lucru.
Preludiul, ambianţa uşor psihedelică ce plutea în aer, feelingul vintage conturat de riffurile defunctului grup Black Sabbath(alegere muzicală de introducere în atmosferă, deloc întîmplătoare, cred eu) s-a integrat perfect cu ritualul mistico-muzical în care ne-au angrenat pe nesimţite cei trei protagonişti ai serii. Fundal electro-noise, saxofoane, chitară bas, tobe, toate încadrate într-o ritmică lentă, uşor halucinantă(sau halucinogenă), construcţie armonică pe scheletul a patru note joase, densitate şi vîscozitate la maxim, subliminal hiperboreean, nordic în toată accepţiunea cuvîntului. A fost mult mai mult decît psihedelie pură şi cu totul altceva decît jazz contemporan, s-au explorat zone de care nici protagoniştii nu păreau conştienţi, cu excepţia tricksterului Mats, care a acumulat în saxofoanele sale tot suflul poetic al unor mari artişti decedaţi, întemeietori de religie ayleriană sau coltraniană.
Nota de final a concertului m-a surprins obosit fizic, golit de gînduri însoţit de un feeling pe care nu l-am trăit de peste 30 de ani, cînd ascultam muzică care te elibera mental dintr-un sistem social care era departe de-a încuraja accesul la aşa zisa cultură alternativă. FIRE! au evoluat lent, însă decisiv, cu un sunet natural, eliberat de revoluţia digitală, navigînd elegant printre toate modelele actuale, complet detaşaţi de ideologia modernă şi postmodernă ce impregnează societatea actuală.
Auditoriul prezent miercuri seara la Moszkva Cafe a avut şansa de-a fi conectat la scena mondială printr-un eveniment care s-a dovedit perfect din toate punctele de vedere, vizual, artistic, sonor.