Andy Morosanu si povestea unei generatii!

Andy Morosanu - MemoriesBanuiesc ca toate orasele de provincie ale Romaniei comuniste aratau la fel, de fapt mai bine zis oamenii ce le populau si incercau sa isi “procure” traiul zilnic cumva. Si nu trebuie sa ma uit la filmele nostalgice post-decembriste (majoritatea proaste si avand o semnificatie locala si minora), ci prefer sa re-citesc romanele lui Nicolae Breban sau sa imi scot niste viniluri ponosite de la “Electrecord” cu santurile aplatizate de la atata frecat.

“La Nuiele”, “Astoria”, la “Cece’u”, pe la Gradina de Vara, camaruta dosita de la Sala Sporturilor pentru auditii mai mult sau mai putin clandestine, erau locurile unde optzecistii oradeni isi faceau veacul. Vremuri, oameni si obiceiuri ale timpului. Mai vedeai cate o banda ddr-ista ORWO facandu-si loc in vreun buzunar imens al unui trenci verde spalacit de velur cu coate captusite in piele de “caprioara”, cate o sacosa de un leu cu cateva viniluri poloneze sau rusesti cu litere in care ghiceai intreaga tensiune a placii, nelipsitele concerte Metropol, Celelalte Cuvinte, Metrock, Miraj, mai prindeai o cantare cu cate o trupa din Ungaria sau Germania de Est. Era ceva! Incercai sa traiesti cumva, sa dai din coate, sa simti larvele gastronomice cum se pot metamorforza in fluturi.

Cam despre aceste stari si nostalgii ne va povesti Andy Morosanu, vineri 25 ianuarie la Casa De Cultura a Sindicatelor din Oradea (aia mare din parc, unde se splituiesc carutele electrice) in sala Studio. “Memories” ii zice la proiect, titlul zice tot.
sonic 1977

Repertoriul lui Dylan, Neil Young, Cat Stevens, John Denver, Cohen re-auzit de Andy si impartasit cu noi, iar ca invitat il are pe Calin Pop, coleg de liceu cu Andy. Am atasat o poza document a formatiei “Sonic” gasita pe pagina de Facebook a lui Calin, o poza din 1977, Andy la bass!

Intrarea este gratuita, pagina de Facebook a evenimentului e aici. Join & invite friends!
Grizonati simpatici cu colace pline de amintiri, dame bine pastelate, ma bucur ca ies din casa si cumva “trecutul” le mai poate oferi o farama de suras sincer si putina re-gasire de sine.