I think a broke my fuckin’ foot @ Peninsula 2011

Disclaimer – ca sa se inteleaga mai bine unghiul din care privesc lucurile, pentru mine zilele se numara asa: cate 361 – monotone + 4 zile de Peninsula. Din pacate, anul acesta n-am ajuns decat intr-o singura zi, din varii motive. Imi va parea rau mult si bine, dar n-am avut de ales.

Cum a fost? O fo’ fain, ma! πŸ™‚ Pai, am ajuns in jurul orei 16:30, am facut un tur de “newcomer”, am localizat scenele, 5 la numar, bulevardul cu de-ale gurii, standurile cu diverse. Prea mult timp n-am avut la dispozitie pentru ca la 17 incepea concertul celor de la Luna Amara, si chiar daca-i vazusem deja de doua ori anul acesta (in deschidere la Deftones, plus intr-un pub local) nu-mi doream sa-i ratez.

Surprinzator de putina lume la primele acorduri – cred ca erau vreo 50, maxim 100 de persoane, daca-i numaram si pe cei de la umbra. Motivul principal a fost soarele ucigator, o caldura iesita din comun pentru un final de august in Marosvasarhely. N-a trecut, cred, nici primul minut din “Gri Dorian”, ca s-a si adunat lumea, concertul continuand cu un public suficient de numeros, tinand cont de conditiile meteo. Lume destul de multa, lume faina. Baietii au cantat piese noi, insa n-au neglijat nici “slagarele”, spre deliciul publicului. Concertul Luna Amara s-a terminat cu Folclor, o piesa care te face parca sa vrei mai mult. Insa de data asta chiar a fost ultima.

Pe scena mare au urmat cei de la Subscribe (HU). I-am vazut si anul trecut, imi doream sa-i vad si anul acesta. Din pacate n-au cantat niciun cover dupa RATM. De ce spun din pacate? Pentru ca se pricep foarte bine la asta. Vocea vocalului seamana mult cu cea a lui Zack de la Rocha, iar instrumentalul e foarte OK. Cei curiosi pot cauta pe YouTube. Concertul a fost unul reusit, baietii aveau chef, publicul s-a agitat suficient incat sa iasa ceva frumos.

Pe scena mare urmau cei de la Nevegreen, o trupa necunoscuta pentru mine pana atunci, implicit interesul meu pentru ei fiind destul de scazut. I-am urmarit vreo 15 minute, insa nefiind pe gustul meu, am plecat mai departe – era lume mai multa deja, probabil si pentru ca nu mai era canicula.

Pana la headlinerii zilei am vazut cate putin si din Ska Cubano (muzica mai mult sau mai putin traditionala cubaneza – n-am simtit nicio urma de ska in ce-au cantat cat am stat pe-acolo – dar au fost foarte misto) si Moby Dick (thrash unguresc, un fel de Exodus/Slayer light, sa zicem. Old timeri, dar foarte profi, sunau bine)

Cat despre Iggy Pop & The Stooges…ce-as mai putea spune? A fost exact ceea ce speram sa fie. O prestatie de nota 10+ a batraneilor, energie de 5 ori mai multa ca la multi artisti de 3 ori mai tineri ca ei, Iggy a interactionat mult cu publicul, i-a stropit cu apa (doar apa a baut pe scena), s-a imbratisat cu cei din primul rand, plus de asta, a scos si niste perle de tinut minte. “I think a broke my fuckin’ foot” a fost laitmotivul serii – a spus-o de vreo 7 ori, iar cireasa de pe tort a fost deja celebra “Shut up, you techno assholes! Boom boom boom. Drop dead”.

Diferenta dintre o legenda si restul e dureros de evidenta uneori. In seara de sambata chiar am simtit ca Iggy e undeva sus. πŸ™‚ Am zambit, am sarit, mi-a placut. Mult.

Dupa Iggy am ajuns si pe la Chase and Status, care miscau o masa mare de oameni in toate directiile. Mi-au placut, chiar daca nu sunt pe aceeasi lungime de unda cu ce canta ei. Si asta e ceva! La Nick Warren am stat poate 5 minute, de curiozitate. Publicul era extaziat, inseamna ca a fost misto si acolo.

La 3 dimineata au inceput cei de la Suie Paparude. Cortul Freedom Music Arena s-a umplut pana la refuz, pana si afara, in fata lui, era plin de lume. Stiau foarte bine pentru ce se aduna. Stiau ce vor primi. Mie mi-au placut foarte mult, Bean mi se pare peste Junkyard, se potriveste perfect cu stilul Suie, stie sa misce publicul, si reactia acestuia a fost pe masura.
Am zambit din nou, am sarit din nou, mi-au placut. Mult.

Per total, ce mi-a mai placut:
– suprafata festivalului a fost mai intinsa decat pana acum, nu vedeai aglomeratie nicaieri, desi asistenta a fost record, din cate am inteles (73.000 in cele 4 zile de festival – fata de 60.000 in 2010)
– preturile de la tarabe mi s-au parut foarte ok: 4-5 lei berea draft la 0.4l (Heineken, Carlsberg, Holsten), 2-3 lei mititeii, 5 lei langosul cu chestii pe el, 10 lei shaorma, 2-4 lei porumbul fiert/prajit, 7 lei hamburgerii cu snitel mare de pui/porc, 5 lei hotdog-ul cu 3 crenvursti, ~10 lei o mancare calda (brasovene cu cartofi prajiti, snitel cu cartofi prajiti, sarmale), ~5-7 lei un gulyas. Am vazut pana si ochelari de soare (groaznici, ce-i drept) cu 5 lei, un stand intreg.
– curatenia
– ca in fiecare an, mi-a placut discretia fortelor de ordine – numeroase, insa f. discrete. Cei care te perchezitionau la intrare au fost foarte politicosi, bine, chestia asta cu politetea e ceva caracteristic zonei, ma gandesc. Doar aici ti se intampla sa te dai la o parte din fata unei biciclete sau a unui scuter si sa auzi un multumesc/koszonom (da, am auzit si una bilingva πŸ™‚ )
– oamenii Peninsulei.

Ce mi-a placut mai putin:
– toalete putine in zona scenei mari, ingramadeala mare dupa concerte – automat lumea isi rezolva problemele pe gard si pe cortul Freedom Arena.
– tipele de la punctele de “info” erau praf si pulbere. Stiau unde e intrarea, si cam atat.

A fost tare putin pentru mine anul acesta. Mi-am promis ca anul viitor voi merge cu cortul, pt. toata perioada. Pentru ca altfel nu se poate. E de mers, si e e stat. πŸ™‚

Au mai ramas ~360 de zile. Ne vedem in 2012. True story.

—–

Acest text a fost scris de Dorian Man pentru MuzicaDeVest.ro