“Misterul tobelor japoneze” by Takumi Kato

Din punct de vedere strict muzical, despre concertul lui Takumi Kato aş putea spune la fel de multe cate ar spune si un japonez despre căluşarii noştri atunci când îi vede prima oară. Dar după ce l-am văzut pe Shoji Hano la ediţia din acest an a festivalului Jazz and More, era musai să merg şi la Takumi Kato. E ceva cu japonezii aştia 🙂

Ca şi-n cazul lui Shoji, sunetele produse de tobele lui Takumi au asupra mea un efect revigorant pe care nici un butoi de energizant nu-l are. Toată clădirea vibra însă nu aveam acea senzaţie de rău ca în cazul unor sonorităţi electro, când simt că ficatul dă să iasă din mine.

A fost o experienţă unică şi foarte interesantă pentru mine. Nu cred că am să ajung prea curând în Japonia şi nici să aştept o altă ocazie pentru un astfel de concert nu am vrut să aştept. Am fost deosebit de încântat să văd sala arhiplină. Orădenii vor să vadă, să asculte, să ia contact cu lucruri noi. Ne-am convins de acest lucru după modul în care a fost primit concertul Ken Vandermark – Paal Nilssen-Love pe care l-am organizat în Aprilie. Şi tot din acest motiv organizăm anul acesta concertul “Jazz de Crăciun” de la Filarmonică.

Din păcate lipsa concertelor îşi pune amprenta şi asupra modului în care unii se comportă în astfel de situaţii. Nu e normal ca pe aproape toată durata concertului să faci fotografii cu bliţul activat. Indiferent dacă eşti jurnalist, foto-reporter sau simplu spectator. Chiar dacă organizatorii nu specifică, aşa cum se întâmplă la unele concerte, faptul că se pot face poze doar în timpul primei piese şi fără bliţ, este de bun simţ să nu-l flash-uieşti non-stop pe artist. În pasajele mai puţin zgomotoase ale melodiilor, este foarte deranjant zgomotul pe care-l face declanşatorul aparatului foto. Atât pentru interpret cât şi pentru spectatori. Chiar şi-n cazul în care interpretul este japonez, care, după cum ştim, la naştere îl aduce barza cu minim 2 aparate foto de gât. De închis sau pus pe silenţios telefonul mobil, nu mai zic nimic.

La concert nu am fost singur ci cu intreaga redactie MuzicaDeVest 🙂 si se pare ca nu doar eu am fost placut impresionat. Gabi Bourloais a scris si el cateva impresii