Festivalul Peninsula – Ziua 4

Ultima zi a festivalului Peninsula a fost una a extremelor. Dezamagiri crunte şi revelaţii!

– Cine cântă la scena mare?
– Nu ştiu, nişte unguri
– Pfuu, dar numai unguri au adus aştia?

E un fragment dintr-un dialog pe care l-am auzit la nişte comeseni. Au fost 26 de trupe ungureşti (cu tot cu dj-ii pe care nu-i putem numi trupe sau formaţii dar…) şi 28 româneşti cu tot cu moldovenii de la Zdob & Zdub. Poate pentru că show-urile ungurilor au fost foarte spectaculoase iar oamenii s-au simţit bine, a dat acea impresie. Cum să nu poţi aduna macar 100 de oameni la un concert susţinut la un festival de asemenea anvergură din oraşul tău? Aşa ceva nu se există! Da, mă refer la amărâţii aia de la trupa Ultimul rând din Târgu Mureş.

Eu (şi) din chestia asta înţeleg că actul muzical românesc e la un nivel cel puţin mediocru. Există trupe bune dar slab promovate deoarece nu se adresează prinţeselor şi cocalarilor de la ultimul etaj din mall dar care reuşesc să adune o mâna de oameni, să facă un concert bun şi există mult balast intens promovat unde se duc cei mai mulţi. De ce să ne mirăm şi să ne indignăm că au fost aduse multe trupe ungureşti? E foarte bine că s-a întâmplat aşa şi sper ca la ediţia următoare să fie şi mai mulţi pentru a ridica şi mai mult nivelul festivalului şi poate că cine are urechi (muzicale) de auzit o să înveţe ceva.

Ziua a 4-a a debutat cu o dezamăgire aşteptată. Puico, precum un adevărat manelist, şi-a făcut intrarea pe Carl Orff după care a prestat un frumos playback. Dacă nu eşti Dub FX şi îţi aud versul în timp ce microfonul e îndreptat către public, eu cred că e playback. Concertul (muuuult spus) a început cu o mână de oameni care se uitau de la distanţă ca la urs nevenindu-le să creadă ce se întâmplă şi doar câţiva interacţionau. Huiduielile n-au întârziat să apară.

Am fugit la scena mare pentru ungurii de la Subscribe şi în drum m-am oprit să-mi iau o îngheţată de lângă scena Ciuc unde trupa Taxi trăgea nişte claxoane din o mie nouă sute toamna. A fost bună îngheţata dar cei de la Subscribe nu prea sunt pe gustul meu însă sunetul lor mi-a amintit de adolescenţa în care executam din când în când câte un pogo. Am stat preţ de vreo 2 melodii ca să-mi revin cât de cât după Puya dar la scena Kiss se pregătea Artanu pe care am dorist să-l văd musai.

După ce anul trecut a făcut un concert foarte tare cu Timpuri Noi, de data asta Artanu’ a venit ca un Partizan de nădejde. Concertul a fost în stilul său caracteristic, cu glumiţe pe ici, pe colo iar publicul l-a plăcut şi fără Dan Iliescu. Proiectul Partizan l-a pus în standby prin 2007 (sper să nu mă înşel) şi sunt curios să văd ce va urma. La fel ca şi pe albumul Back in business de la Timpuri Noi unde vechile melodii au fost reorchestrate şi au un sound actual, piesele Partizan se bucură şi ele de un sunet 2010.

Nu am putut sta până la sfârşit deoarece la scena mare începea Zdob & Zdub. Concertul a fost excepţional, cei prezenţi au cântat şi dansat pe toată durata lui. E destul de greu să nu intri-n jocul lor 🙂 După concert au susţinut o conferinţă de presă unde jurnaliştii s-au făcut, ca de obicei, de rahat, nereuşind să întrebe, să discute nimic interesant.

Au urmat Tankscapda care i-au adus în extaz pe ungurii prezenţi în număr foarte mare la concertul lor. V-am spus că nu pot rezista la concertele trupelor maghiare deoarece nu înţeleg ghersul chiar dacă dpdv muzical sunt excelente. La Tankscapda pot 🙂 Nu ştiu de ce dar sună atât de bine, e atât de rock încât reuşesc să mă detaşez şi să aud doar partea instrumentală.

I-am abandonat şi pe ei deoarece doream să văd dacă are de ce să-mi pară rău că i-am ratat pe Mike Godoroja şi Marius Mihalache cu proiectul Balkanic Zeppelin atunci când au fost la Oradea. Nu-mi pare! Deloc! Cu riscul de a părea superficial sau deplasat, însuşi Godoroja strică toată treaba în propriul lui proiect. Dacă eşti fan Zeppelin, nu poţi să participi la un astfel de concert. Doar dacă stai cu spatele la scena sau ai pe cineva mai înalt în faţă şi te împiedică să-l vezi pe Godoroja pentru că problema nu ţine de partea muzicală ci de prezenţa scenică. E greu să faci un cover care să nu sune prost iar Balkanic Zeppelin e OK din acest punct de vedere, Marius Mihalache m-a rupt pe Gallows Pole.

Problema apare între piese atunci când Godoroja simte nevoia să vorbească. E foaaarte afectat şi e cel mai mare fan al cuvântului “distins”. Toţi, toate, totul este distins. Bun, facem un proiect prin care să aducem un omagiu (sună a Cântarea României această expresie) trupei Zeppelin dar doar interpretarea pieselor este arhisuficientă! Sub nici o formă nu trebuie să-i reproduci mişcările, coregrafia lui Plant pentru că tu, dragul meu Godoroja, nu eşti Plant! Mai ştiu pe cineva care la 16 ani se credea Morrison dar şi-a revenit repede. Dacă lui Plant nu-i stăteau rău acele mişcări, acele gesturi poate uşor efeminate, pe Godoroja îl umple de ridicol deoarece e greu să nu-l vizualizezi pe Plant şi atunci când “deschizi” ochii îl vezi de fapt pe el. Imaginea asta m-a urmărit toată seara şi abia ieri când am ajuns acasă mi-am revenit cu ajutorul unui concert Zeppelin 🙂

Korn a întârzit nu doar la conferinţa de presă dar cu toate astea publicul nu a fost dezamăgit. Nefiind un fan al lor şi pentru că nu am fost interesat de prestaţiile lor live, nu pot să spun cu mâna pe inimă că Jonathan Davis, vocalul trupei, era rupt de beat sau drogat dar pauzele lungi şi retragerea în culise dintre piese m-au determinat să iau în calcul şi această variantă. Dar poate că era treaz-nemâncat şi aşa sunt concertele lor. Dupa piesa Fallin’ away from me le-am urat mult succes în continuare şi am plecat spre alte sunete!

Revelaţia serii a venit din Australia şi se numeşte Dub FX. Benjamin Stanford este un australian care cânta pe stradă, mai exact făcea beatbox dar într-o manieră mai deosebită. Acesta înregistrează în real time sunetele produse şi apoi le pune în live looping iar peste ele produce altele. E un fel de om orchestră 🙂 Dispune de calităţi vocale foarte interesante iar rezultatul final e genial.

Dub FX a ajuns celebru în întreaga lume datorită internetului. Acesta s-a filmat cântând pe stradă şi apoi a urcat filmele pe YouTube unde a reuşit să obţină într-un timp foarte scurt peste 5 milioane de vizualizări. Concertul de la Peninsula din ultima seara s-a bucurat de un succes enorm, scena Kiss fiind luată cu asalt de foarte mulţi oameni. Nu ştiu să fi fost mai plină la un alt concert. A cântat alături de logodnica sa, Flower Fairy şi saxofonistul Mr. Woodnote.

Legat de Dub FX a existat şi un moment cam penibil. Acesta trebuia să susţină un mini-concert în centrul oraşului dar acesta a fost întrerupt, conform declaraţiilor făcute chiar de Dub FX în timpul concertului de pe scena Kiss, de către autorităţi. Nu am ajuns la acel eveniment din centrul Târgu Mureş, doar auzisem de la nişte cunoscuţi despre incident. Contactând reprezentanţii festivalului în vederea confirmării, aceştia au spus: “Show-ul Dub FX a fost intrerupt pentru scurt timp de o pana de curent, concertul a fost planificat sa tina 15 minute, dupa care artistul a mai semnat timp de peste o ora autografe fanilor prezenti”.

Până la urmă situaţia e destul de îmbârligată. Se pare că nu s-a respectat cu exactitate locaţia stabilită cu autorităţile. Dacă ţinem cont de unele zvonuri care spun că primarului nu-i mai convine festivalul Peninsula deoarece acel spaţiu în care se desfăşoară evenimentul poate fi folosit în alte scopuri şi se pun astfel beţe-n roate, nu putem şti exact ce s-a întâmplat şi de ce.

Concluzii Peninsula 2010

Chiar dacă a avut un lineup mai slab faţă de anul trecut (putem pune acest lucru pe seama situaţiei economice), ediţia din acest an a festivalului Peninsula a fost OK. Nu ştiu să fi fost incidente deosebite, oamenii cu care am vorbit s-au simţit bine.

Chiar dacă s-au întâmplat şi lucruri cu care nu rezonez, consider că este un eveniment ce trebuie să se dezvolte. Poate într-o zi o să ajungă la fel de mare, la fel de important ca şi Sziget-ul. Cred că un astfel de festival e un ambasador mai bun decât orice frunzuliţă de-a lu’ madam Udrea.

Sper ca anul viitor să avem o ediţie şi mai bună şi să nu ştiu de vizita de lucru a unor politicieni, să nu le văd alaiul şi zâmbetele false. Oamenii merg la festival să se distreze, să-şi pună praf în cap, să se elibereze de stresul cotidian şi cum nu avem o clasă politică de care să fim mândri, măcar 2-3 zile să nu-i vedem, să nu ştim de ei.

Vezi cum o fo’ în zilele 1, 2 şi 3