Sfarsitul asta de saptamana m-a gasit prin crasmele din Budapesta. Obositor, aglomeratie, mizerie, cum ii sta bine unei capitale est-europene. Daca la noi e criza, Budapesta e toata o criza. Am gasit-o ca niciodatata, ciufuta rau de tot. Poate si starea in care eram a ajutat la amplificarea acestei impresii. No, asta e.
Si, daca tot era vineri seara, am zis, hai sa vad ce se mai intamplape la BJC, Budapest Jazz Club. Am ajuns acolo pe la 21:30, pe scena un sax, tobe, bass si un electric guitar. Imi comand 100 de Glenfiddich, merge bine dupa cata mizerie am vazut, ma curat putin si imi arunc ochii in sala, vreo 35-40 de ametiti ca si mine cu ochii cat cepele pe cocheta scena a BJC-ului.
Pe Marton Soos, bass, il stiam din cantarile de la Posticum ale lui Balasz Elemer Group, cuminte, in spate, cu accesele de timiditate bine-cunoscute. Surpriza serii a venit insa din partea lui Ávéd János, un saxofonist din generatia tanara a jazz-ului maghiar. Nu l-am mai auzit niciodata live si mare prostie am facut. Compozitii frumoase, influente Coltrane bine sumblimate prin propriul filtru, note folclorice a la Mihaly Dresch. Si peste toate multa autenticitate si amprenta proprie. Alaturi de el, un drummer, de o energie debordanata, AKOS BENKO. Sper sa ii pot vedea livea si prin Oradea, pe la Posticum anul asta. Mai putin inspirata mi s-a parut electric guitar-ul lui MARTON FENYVESI, dar s-ar putea ca asta sa fie o chestie mult prea subiectiva pentru asa-zisa cronica de aici.
Va las cu filmarea ce am facut-o:
Asa cum ii sta bine unui club de jazz, intr-o capitala europeana, dupa concert jam-session. Smokers allowed! Pian, vechea cunostiinta Jozsef Balazs. Nu am mai putut rezista foarte mult, ochii imi picau in paharele goale si mai aveau putin si bagam o partida de table. 3-1, poarta-n casa!
1 Comment
Comments are closed.