M-am gindit sa alung iarna, chemind-o prima data.
“Winter songs” cu Mos Martin-ul artistic; apoi plutire de actrita “hexagon”-ala cu putina pierzanie in vocea ei de “fata lu` tata”, pe urma: TUVA, fara “fu” inainte!, dar cu exotism exasperat…Si mortii danseaza, nu-i asa?…mai ales in jurul copacului de argint! Si incepe estetica islandeza, unde doream sa va aduc de la inceput…se dezblinzeste imediatul cu variatiuni de voce, muzica corala si beatbox… dpdv sonor poate fi ce isi doreste: de la lebada alba, la urs polar…impecabila dansatoare cu noaptea…ii inminati un “Trandafir victorios”?…gheizaros…si am ajuns: la muzica zapezilor, a marilor intinderi tacute, a pasilor lasati in omat…o muzica planetara despre copii, autodistrugere si trecerea timpului…despre imposibil si curaj, despre departe si aproape…
Aproape ca ma intreb: de ce nu i-am enumerat, pur si simlu?
Art Bears, Charlotte Gainsbourg, Sainkho Namtchilak, Lisa Gerrard, Bjork, Sigur Ros.
Brrrr…ce fain e sa fie frrrriiiiig !!!
Da’ tu de cand o asculti pe Charlotte Gainsbourg?