Muzica si versurile fizicienilor pesimisiti!

Ploaie marunta, mocaneasca. Budapesta, 21 ianuarie 2009.
Toata ziua. Fara incetare. Ziceai ca suntem in Londra, nu la 250 de kilometrii de casa. Magazine de discuri desfiintate, criza o miroseai in shaormeriile de pe bulevardele Budapestei. Mirosea verde.

Palatul Artelor Budapest Peter Hammill Guy Evans Van der Graaf Generator Peter Hammill

Si a sosit momentul. Unul asteptat, de mine, de vreo 15 ani, intalnirea cu Peter Hammill si Van Der Graaf Generator. 7:30, 7:30 a fost, tot in sala de concerte a Palatului Artelor din Budapesta. Superba sala si cu o acustica foarte buna.

In deschidere a fost o formatie autohtona, After Crying, au cantat 30 minute, scurt, pe langa, nu stiu de ce au fost. Pe mine, unul, nu m-a incalzit cu nimic.

La 8, domnii Hammill, Evans si Banton, sus pe scena, la raportul cincinal. Sunet plin, din doua clape si un
set de tobe presarat de riffuri grele si actuale de chitara. Si mai ales din voce si versuri. O voce ce se cristaliza si isi pierdea impuritatile pe masura ce concertul inainta. Hammill implineste 61 de
ani anul asta. Vocea era ca cea de pe H to He Who Am the Only One, disc scos cand avea 22 de ani. Uiti cum te cheama, unde esti, ce mai conteaza, astea sunt detalii…

Niciodata nu am stiut unde sa incadrez ceea ce fac cei de la Van der Graaf Generator. Nu ca as fi un fan al incadrarilor si sertaraselor.

Mi s-a confirmat un gand ce il aveam despre ei vazandu-i  pe scena. Muzica care o fac este doar suportul versurilor demente de frumoase ale lui Hammill. Si se ridica intotdeauna la inaltimea lor.
Exasperanta pe alocuri, caderi melancolice in hauri, revolta si nostalgie, onirica si fatasmagorica mai ales. Cu un Guy Evans colosal la tobe si Hugh Banton psihedelic la clape.  

Au cantat cam 100 minute. Englezeste, un bis si la culcare. E singurul lor concert din Europa, cel putin in prima jumatate a anului. M-am inselat, mea culpa, in 22, 23 si 26 ianuarie, VDGG o sa fie in
Praga, ASCHAFFENBURG si Malaga.  Ma simt norocos si pe undeva mai implinit. Drumul spre casa, l-am facut tot pe aceeasi ploaie, fara  muzica. Nu m-am grabit. Mai vroiam…

Gasiti aici o emisiune radio dedicata exclusiv lor. Enjoy your trip…

1 Comment

Comments are closed.