Furtuna pe Cris cu KLB Trio

Concertul susţinut de trio-ul budapestan KLB în seara zilei de 1 martie la Louis Cafe  a fost, fără îndoială, evenimentul muzical cel mai consistent care s-a petrecut vreodată în orăşelul de pe malurile Crişului Repede. Evenimente muzicale au mai fost, unele frumoase de-a dreptul, însă de această dată am simţit acel feeling deosebit pe care îl ai doar în preajma celor mari, feeling ce l-am cîştigat cu toţii datorită cosmopolitismului ce ne caracterizează, de bună seamă.

Dar să revin la concertul din seara respectivă. Nimic nu anunţa furtuna ce avea să se pogoare asupra noastră, cu toate că fusesem avertizat, mediul era agreabil, fum,ceai şi alcool,  iar compania era fără cusur. Pe nesimţite, modest şi fără speech-uri introductive, cei trei muzicieni au derulat structuri de jazz-fusion care deja prevesteau ceva incendiar.

Ceea ce a urmat a fost covîrşitor, “Money” de la Pink Floyd cîntată într-o manieră sintetică, viguroasă, compoziţii proprii cîntate la o intensitate ce-mi evocau pe Mahavishnu Orchestra, pasaje de muzică experimentală cu solouri de claviaturi a la John Medeski, un chitarist puternic electrificat care a traversat de-a lungul unei piese mai multe maniere de interpretare, de la rock progresiv la funk şi jazz ambiental şi un baterist precis, sofisticat, al cărui ritm se percepea chiar şi cînd nu bătea la tobe. Ezitări nu au existat de nici un fel, totul a fost cursiv, firesc, referinţele culturale erau mai mult decît poate duce un auditoriu normal, echilibrul solistic a fost perfect dozat iar sunetul, de excepţie. Cireaşa de pe tort a fost piesa de bis, “Personal Jesus” de la Depeche Mode, în care linia de bază, rock’n’roll tipic, cădea într-un swing punctat clasic de clape şi tobe, făcînd deliciul atît al profanilor cît şi al celor mai avizaţi. 

În fine, auditoriul a avut parte de două ore magice, pline de sevă creativă, putîndu-se   testa live evadarea din banalitate şi cotidian.