Anul muzical John Zorn este în cărți, dar totul depinde de succesul artistic al celor 12 albume programate pentru 2010 de către compozitorul american, câte unul menit să apară în fiecare lună. Indiferent dacă va fi sau nu așa, știrea rămâne una palpitantă, în special pentru cunoscători. Mă întreb dacă ideea în sine, oricât de surprinzătoare, își are deplina strălucire novatoare, venind din partea unui artist atât de prolific. Ambiția de acum își are doza serioasă de dare în spectacol, lipsind poate cel mai mult inter-conceptualitatea (oricât de riscantă, chiar și pentru un gânditor serialist precum Zorn) dintre cele 12 lucrări. E programat mai degrabă un număr record de lansări discografice (pentru Zorn, nu și pentru Tzadik), fiind fie continuări ale unor cicluri muzicale cu vechime, fie ținând de abordări tematice sau conceptuale relativ noi. Iar acest lucru se petrece oricum de mai bine de un deceniu.

Cred că nu greşesc dacă spun că grupul american The Flaming Lips a fost, pînă nu demult, o necunoscută pentru cei mai mulţi dintre noi. În 1983 se formează grupul în Oklahoma City, prin iniţiativa ghitaristului şicompozitorului Wayne Coyne, iar dacă debutul şi l-au făcut într-un club de travestiţi, acum, după 25 de ani, se poate spune că The Flaming Lips este una dintre cele mai respectate grupări americane şi fără îndoială, una dintre cele mai imprevizibile din punct de vedere artistic.

Trebuie să recunosc că de ani buni încoace rock-ul nu-mi mai spune mare lucru, mesajul iniţial care vorbea despre eliberare, anarhie, sex, alienare, dragoste, spontaneitate, creativitate, fiind înlocuit cu o perdea de fum în spatele căreia depistez doar business-uri mediatice, motivaţii financiare, adaptări la un trend bine stabilit şi prea puţină muzică. Parcă nici n-au existat vremurile cînd Led Zeppelin, pe toata durata carierei lor, n-au apărut o singură dată la televizor iar pe unul dintre cele mai vîndute discuri ale lor nici macar nu se menţiona cine cîntă…

PETER BJORN & JOHN – “Writer’s Block” 2006

 Încet, dar sigur, am descoperit rockul independent suedez. În timp ce americanii sînt tributari concesiilor mediatice, englezii se învîrt în jurul propriilor pastişe, suedezii vin parcă din altă lume şi reinvetează spiritul alternativ inteligent.
 Grupul a luat fiinţă la Stockholm în 1999, reunindu-I pe Peter Moren la voce, Bjorn [...]

 
ROBERT WYATT – “Un Certo Discorso” 2004

Cunoscut, în principal, ca membru al celebrului grup progresiv al anilor ‘70, Soft Machine, Robert Wyatt este la această oră unul dintre cei mai respectaţi muzicieni din Marea Britanie, avînd o activitate independentă de peste 25 de ani.
Rămas paralizat de la brîu în jos datorită unei beţii din 1973, [...]

Discul saptamanii
 
JOEY BARON – “Down Home” -1997

Baterist de talie mondială, născut în 1955 în SUA, Joey Baron influenţează decisiv maniera de susţinere a ritmului în jazzul modern, reuşind să facă din tobe nu doar un instrument aservit swing-ului ci un factor ritmic pentru orice experiment musical.
 
După ce în tinereţe a cochetat în egală măsură cu [...]

Rob Costlow – Woods of Chaos

01 – Meant to Be (4:28)
02 – Reflections (4:52)
03 – Semester Days (4:03)
04 – Friend (4:00)
05 – True Gemini (5:53)
06 – Down the Road (3:40)
07 – Tulip Trees (4:33)
08 – Not Alone (6:16)
09 – Woods of Chaos (4:44)
 10 – Twilight (4:08)

A fost o hotarare grea despre ce sa scriu saptamana [...]

Inauguram o noua rubrica in cadrul muzicadevest. Recomandarea saptamanii, albumul saptamanii, R7 ii zicem.
Ne propunem ca in fiecare saptamana sa prezentam cate un disc, nu neaparat din vreo anumita zona muzicala sau tematica. Totul se face pe baza de voluntariat si impartasiri de senzatii sonore. Asa, ca, nu va sfiiti de gusturile voastre. Atata timp [...]