Melatonina Iniernorata

O tentativa de a alunga frigul cu muzica nordica. Cui pe cui se scoate, nu ?
O muzica la auzul careia trupul ti se eschiveaza intr-o stare statica neobisnuita si tot ceea ce se misca ramine in interiorul tau producindu-ti senzatii de o cinematica uriasa,lasindu-te chiar si dupa trezire,intr-o hipnotica ,nevinovata ,fara scapare legatura cu visele tale. Islanda in prim plan. Sigourney ca nasa in `94. O muzica a zapezilor, a urmelor de pasi lasate in omat,a marilor intinderi tacute. Aceasta muzica e liniste. O muzica planetara despre copii, autodistrugere si trecerea timpului. O trupa care in august va deveni majora, si care pina azi pare,intentionat, cinta copilaria si adevarul. Acela spus franc si sigur. Sigur Ros.


Raminem in zona vulcanilor cu nume simpatice – chiar imi place sa pronunt Eyjafyallajokul (!) – pt. doamna Gudmundsdottir. Nici cerul instelat nu-i prea limiteaza fantezia lui BJORK. Sper sa nu-i incurce nimic sosirea anul acesta la SZIGET FESZTIVAL,ca sanse/zvonuri exista…
Iar in final urme de pasi celtici cu cea care vine in 27 martie la Budapesta si un cintec de leagan verzui-carnal,alungator de celsiusi negativi.
Eeh, va mai e frig ?