iron byron in zion

Bun! Fu’ si byron pe la noi prin urbe, Sambata trecuta, la Moszkva Caffe. Avand in vedere ca a fost un eveniment organizat de MuzicaDeVest.ro, ar trebui sa scriu de bine? Ca doar v-am obisnuit cu evenimente de calitate. Si incomode!

byron au venit sa isi lanseze noul disc “Perfect”, un album destul de tricky, as zice eu. Dar intai cateva cuvinte despre albumele de coveruri la modul general: o formatie tanara incepe sa cante coveruri, e perfect normal si de inteles. Apoi, daca le surade soarta si au si un gram de talent, incep sa se inspire si uneori chiar sa improvizeze o compozitie.

Cei de la byron au (pana la acest nou material discografic) vreo doua albume de studio cu compozitii proprii si care credeam ca le-au conturat propria personalitate in aridul peisaj muzical romanesc. Sa faci un al treilea album de studio cu coveruri ale unora dintre cele mai frumoase piese romanesti scrise vreodata, nu e rau nici asta. Dar spune ceva! Bineinteles, le faci prin filtrul propriu, le modelezi dupa asemenarea si chipul auditoriului sub 35 de ani care vine la concerte cu bilet intrare, le dai o doza de subiectivism, iti potentezi atuurile pe care le ai, si byron le are in solist si gata discul. Insa ce te faci daca toate cele 16 piese ale discului iti raman in cap in varianta ORIGINALA si nu in cea interpretata de byron. Eu unul, experienta asta am avut-o! Si asta cred ca e datorita unui manierism ce tine de artistul roman in general.

Facem o piesa care sa sune misto, prinde la public, facem un album intreg! Oki, faceti, dar marele castig al unui asemena disc o sa revina pieselor originale. In istoria recenta a muzicii, imi vine in minte un album de coveruri perfect. Al lui Peter Gabriel – Scratch my back. Aaaa, am uitat, nu e roman Gabrielu’ asta! Mie mi se pare ca daca asculti piesa “Perfect” a celor de la Timpuri Noi, vei sti cum vor suna celelalte piese. Dar lucrul asta tine, prinde la public, multumita vocei lui Dan. Unica si atent lucrata. Jos clopu’, Dane!

Asa cum am zis si mai sus, e destul de tricky un album de coveruri.
Am crezut ca in concert, aducandu-i la Oradea, lucrurile vor suna altfel. Nu a fost asa, aceeasi impresie ca si dupa auditia materialului de pe disc. OK, aducem piese extrem de bine alese si interpretate fain, intr-un alt ambalaj dar vreau si o miscare scenica proprie, un filtru al actului artistiv live din partea celor de pe scena. Cred ca re-inventarea manierista in cazul unui disc de coveruri, nu e de ajuns! Schimbi un ritm, o dai in funk, schimbi o masura, o dai prin jazz, dar pune-i si piperu’ tau!

Cert e ca byron isi castiga public, ceea ce din nou e foarte OK. Trebuie tinuti insa aproape! Chiar daca vin 50 sau 5.000. Iar intr-un oras ca Oradea, eu unul ma bucur sincer ca incep sa se miste lucrurile. Si imi place sa cred ca dam si noi din coate la chestia asta. Mi-a placut de Dan Georgescu de la bass, mi-a displacut de noul tobar iar 6-fingers m-a disperat pe alocuri cu niste virshli soloistici de Brad!

Ca si sound, cred ca a sunat cel mai bine dintre toate concertele tinute pana acum la Moszkva Caffe. O sa vina si ZU si auzim si acolo. Si inca o chestie care pe mine ma omoara la bandurile romanesti: cu extrem de putine exceptii, Kumm ar fi una dintre ele, nu stiu sa inceapa un show live! Publicul trebuie adus din start acolo unde vrei sa il mentii, daca nu, risti sa il pierzi pe parcurs!

P.S.: “Omul care sta in Oradea” se numeste Calin Pop.

Notify of
trackback

[…] acesta a fost unul plin de concerte pentru oradeni. La Șeptarii de Treflă in Chanson Cafe sau la byron in Moszkva Caffe, s-au inghesuit oamenii muncii, studenti sau elevii care-si ridica singuri […]

trackback

[…] plăcut concertul byron de la Oradea și mi-a plăcut și-n salina Turda. Eram (încă sunt) curios cum sună un concert în acel […]

trackback

[…] am vazut Zdob si Zdub, putin Republic si The Straits, mai mult byron, Sister Bliss a intarziat dar Dubase a rupt randurile la Booha Academy Click pe poza Dar pe […]