Am fost aseara la Mario & The Teachers in Queen’s. Ii ascultasem de pe un CD acum mai bine de o luna. Acolo sunau bine. Aici, live au sunat rau. Lucru ce nu e tocmai ok cu ce isi propun baietii astia. Daca isi propun ceva!
Sa faci o clapa electronica sa iti duca linia clarinetului, in timp ce tu ai un alto saxofon in band e foarte, foarte aiurea. Ti se intoarce stomacul pe dos chiar daca ai mancat sau nu! Repertoriu’ nu foarte variat, imi suna pe alocuri a la Harry Tavitian si al sau Orient Express de acum cativa ani, cateva reminiscente raveliene, teme populare imbracate intr-o poleiala proprie de fusion si post bop. Numai ca limita dintre derizoriu/vulgar si ceea ce vroiau ei sa faca era cateodata inexistenta. Erau pe muchia a doua teritorii muzicale. Adica kitsch. Mare kitsch! Si te duceai cu urechea de unul singur daca erai slab de inger si intrai in jocul lor.
Au fost doua seturi, in jur de doua ore, cu un bis si pet-uri cu boabe de porumb impartite de membrii band-ului celor prezenti (in jur de 30). Eeee, cand s-a vazut al nostru public ca poate participa efectiv la “actul artistic” cu instrumentele improvizate si poate intra in orice ritm impus de band, sa vezi distractie. Distractie de primate! “Interactivitatea” asta e buna, dar in piata, la demonstratii, la revolutii, mai stiu eu ce alte manifestari populare. O seara cam urata in ceea ce priveste muzica. In rest, Zaraza aia de cinci stele a fost bunicica.
Ei sunt profesori si banuiesc ca isi si fac meseria. Sper ca mai bine decat o fac pe scena. Pentru binele urechilor invataceilor lor!
May 10th, 2012
May 16th, 2012
5 Comentarii la "Insemnare de front. Front oradean cu Mario & The Teachers!"
Cand i-am ascultat prima data, dupa ce ai promovat concertul asta, am avut acea senzatie optzecista de local romanesc cu muzica cafe concert, de masa. Se pare, din ce citesc aicea, ca n-a fost doar o senzatie ci a fost chiar pe bune. Faptul ca sunt profesori nu-i o scuza.
Chestia cu clapa pe post de clarinet e dementiala…
Mai e chestie ce vreau s-o zic, putin mai neplacuta, poate. La ce te poti astepta cand organizezi un concert, spectacol, nu stiu cum sa-i zic, de tipul asta. Asta se cheama sa promovezi cultura si bunul gust, asta inseamna sa simti trendurile actuale, asta inseamna sa faci oradenii sa pulseze in ritmul lumii?
Din cate inteleg, ca nr. de persoane prezente, nici macar bani nu faci din asa ceva.
Azi, in Oradea (si cred ca si in majoritatea oraselor din tara), daca spui jazz, intelegi cultura + o muzica superculta. Cel putin asa percepe marea masa. Este total gresit! Daca canti jazz, nu inseamna neaparat ca performezi ceva de calitate (pana la urma nu trebuie crezut ca jazz este vreo scamatorie sau o muzica ce poate fi performata doar de vreun guru al muzicii!). Probabil din acest motiv ar fi foarte important in aceasta clipa sa se aduca in Oradea banduri care nu doar pipaie in intuneric, ci au o directie concreta. Ar fi pacat de oamenii care fac primii pasi in cunoasterea jazz-ului…
Am asteptat o lecutza si-am cugetat (poate nu suficient) daca ma bag sa comentez evenimentu’…
Cred in primul rand, ca efectul lui difera de la om la om, in functie de ce s-a asteptat a fi prestatia bandului M&TT. Eu personal, dupa ce m-am documentat pe “sfantul youtube”,vorba unui prieten, m-am asteptat la efectul cafe concert. Locatia este de asa natura si profil, incat “cere” acest tip de prestatie.(parerea mea)
Poate si prezenta la masa a unor oameni dragi mie, m-a facut mai “intelegatoare” vis-a-vis de colegii de bransa…Adica m-am simtit bine.
Intr-adevar clapetistul si-a facut de cap, caut o scuza in modul in care acesti oameni isi castiga existenta, si aici nu ma refer la salariul trunchiat al profesorilor.Acesta isi pune amprenta din pacate, pe stilul numit de ei ethno-fusion, in care sunt convinsa ca incearca sa-si pastreze demnitatea de muzicieni.
Iar despre oamenii care vor sa faca primii pasi in cunoasterea jazzului, sa nu o faca nicidecum intr-un pub sau pizzerie ( cum va place).Primii pasi is de facut in sali de spectacol (gen Filarmonica), iar dupa ce te tii bine pe picioare in ale jazzului, poti distinge si poti alege, vrei sau nu vrei sa fii altundeva ?!
Pe mine personal, m-ar bucura sa vad o prestatie cel putin similara din partea colegilor profesori-instrumentisti de la Scoala de Muzica din Oradea.Dar repet, asta e doar parerea mea.
[...] Mario and the Teachers am scris acum ceva vreme, stiu ca nu mi-au placut. I-am mai vazut inca o data in toamna trecuta pe Corso. A sunat la fel. [...]
[...] Mario & The Teachers avându-l ca invitat pe Cserey Csaba m-au făcut sa fiu înca o dată curios de prestația lor, [...]
Tu ai ceva de spus?