Daca blues-ul s-ar canta numai in Romania, Marcian Petrescu si al sau Tren de Noapte ar fi fost printre cei mai buni. Jur. Langa Nightloosers, acolo. Pe Weinberger nu il pun la socoteala, odata ce stai langa B.B.King, te contaminezi automat. Nu numai muzical, drept. Dar sa revenim la concertul de aseara.

Initial programat la Terasa de vara Parc (Promesse), i-am gasit pe baietii de la Trenul de Noapte in Louis Cafe. Intrarea a fost libera. Nu stiu de ce au schimbat locatia, bine ca au cantat si i-am gasit. Au inceput pe la 9:45, au cantat mai bine de doua ore. Public, numeros ca de obicei la asemenea evenimente, 20 inauntru, 25 pe terasa afara icon wink Marcian Petrescu acest Rambo al muzicutei . Drept e, s-a auzit si cam aiurea, premierul ala suna de parca cioparteai pulpe de miel pe un bloc motor de fonta dintr-un tractor.

Nu degeaba Marcian e nebun dupa Charlie Musselwhite, unul dintre inovatorii harmonicii in blues, “muzicutei” accesibile copilariilor noastre. I-a fost si ghid pentru cateva zile cand Mr. Musselwhithe a fost in Romania, cica s-ar fi indragostit de “tarisoara” noasta bucolica. Banduliere de harmonici, si mai ales interpretat curat si bine, asa stie sa cante Marcian. Mi-a placut. La fel si chitaristul, nu e greu in blues sa canti la ghitara, conteaza insa sa o faci asa cum trebuie. Un mare plus pentru cele doua adaptari care mi-au placut din Phoenix si din Rolling Stones.

E intr-un turneu in zona asta a tarii, azi o sa fie la Zalau, merita sa ii vedeti.

Articole pe aceeaşi temă. Muzicală, desigur!